opțiuni
  • info

10 definiții pentru deponentă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPONENT2, -Ă, deponenți, -te, s. m. și f. Persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit; depunător. – Din lat. deponens, -ntis, it. deponente.

DEPONENT2, -Ă, deponenți, -te, s. m. și f. Persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit; depunător. – Din lat. deponens, -ntis, it. deponente.

deponent2, ~ă smf, a [At: DEX / V: (înv) ~te / Pl: ~nți, ~e / E: it deponente, lat deponens, -ntis] 1-2 (Persoană) care încredințează unei alte persoane sau unei instituții un lucru în temeiul unui contract de depozit Si: depunător.

DEPONENT2, -Ă, deponenți, -te, s. m. și f. Depunător.

DEPONENT, -Ă s.m. și f. Depunător de bani, de hîrtii de valoare etc. [Cf. lat. deponens, it. deponente].

DEPONENT2, -Ă s. m. f. depunător de bani, de hârtii de valoare etc. (< lat. deponens, it. deponente)

DEPONENT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care a depus sau depune spre păstrare bani sau hârtii de valoare; depunător. /<fr. deponent, lat. deponens, ~ntis

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deponentă (depunătoare) s. f., g.-d. art. deponentei; pl. deponente

deponentă s. f., g.-d. art. deponentei; pl. deponente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEPONENT s. (JUR., EC.) depunător. (~ la CEC.)

DEPONENT s. (JUR.) depunător. (~ la CEC.)

Intrare: deponentă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deponentă
  • deponenta
plural
  • deponente
  • deponentele
genitiv-dativ singular
  • deponente
  • deponentei
plural
  • deponente
  • deponentelor
vocativ singular
  • deponentă
  • deponento
plural
  • deponentelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deponent, deponențisubstantiv masculin
deponentă, deponentesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: depunător
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.