O definiție pentru dentifer
Jargon
DENTI- „dinte, dințat”. ◊ L. dens, ntis „dinte” > fr. denti-, engl. id. > rom. denti-. □ ~cid (v. -cid), adj., (despre capsule cu fructe) care se deschide prin dinți; ~fer (v. -fer), adj., (despre frunze și foliole) care este înzestrat pe margine cu dinți; ~form (v. -form), adj., în formă de dinte; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument chirurgical pentru măsurarea perimetrului dentar; ~rostru (v. -rostru), adj., (despre cioc) cu mandibula superioară zimțată.
Intrare: dentifer
dentifer adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dentifer, dentiferăadjectiv
- 1. (Despre frunze și foliole) Care este înzestrat pe margine cu dinți. DETS
etimologie:
- denti- + -fer dexonline
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.