2 definiții pentru denișat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DENIȘA vb. tr. 1. a scoate (dintr-o nișă, din casă), a evacua, a da afară. 2. (fig.) a descoperi, a dibui. (< fr. dénicher)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
denișa vb., ind. prez. 3 sg. denișează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: denișat
denișat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
denișare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)