2 definiții pentru denișat
Explicative DEX
DENIȘA vb. tr. 1. a scoate (dintr-o nișă, din casă), a evacua, a da afară. 2. (fig.) a descoperi, a dibui. (< fr. dénicher)
Ortografice DOOM
denișa vb., ind. prez. 3 sg. denișează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: denișat
denișat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
denișare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)