O definiție pentru demotiva

Ortografice DOOM

+demotiva (a ~) vb., ind. prez. 1 demotivez, 3 demotivea; conj. prez. 1 să demotivez, 3 să demotiveze

Intrare: demotiva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • demotiva
  • demotivare
  • demotivat
  • demotivatu‑
  • demotivând
  • demotivându‑
singular plural
  • demotivea
  • demotivați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • demotivez
(să)
  • demotivez
  • demotivam
  • demotivai
  • demotivasem
a II-a (tu)
  • demotivezi
(să)
  • demotivezi
  • demotivai
  • demotivași
  • demotivaseși
a III-a (el, ea)
  • demotivea
(să)
  • demotiveze
  • demotiva
  • demotivă
  • demotivase
plural I (noi)
  • demotivăm
(să)
  • demotivăm
  • demotivam
  • demotivarăm
  • demotivaserăm
  • demotivasem
a II-a (voi)
  • demotivați
(să)
  • demotivați
  • demotivați
  • demotivarăți
  • demotivaserăți
  • demotivaseți
a III-a (ei, ele)
  • demotivea
(să)
  • demotiveze
  • demotivau
  • demotiva
  • demotivaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)