2 definiții pentru decrepitat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECREPITA, decrepitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) produce o decrepitare. – Din fr. décrépiter.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decrepita vb. (sil. -cre-), ind. prez. 1 sg. decrepitez, 3 sg. și pl. decrepitează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: decrepitat
decrepitat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
decrepita, decrepitezverb
- 1. A (se) produce o decrepitare. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- décrépiter DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.