opțiuni

2 definiții pentru cășunare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cășunare sf [At: COȘBUC, AE. 171 / Pl: ~nări / E: cășuna] 1 Ivire în mintea cuiva a unei pofte ciudate Și cășunat1 (1). 2 Cauză.

cășunáre f., pl. ărĭ (V. cășunez). Vest. Abatere, ideĭe care-țĭ trăsnește pin cap fără motiv: bănuĭa într’însu pe protivnic, saŭ era o simplă cășunare fără nicĭ o pricină? (CL. 1911, 4, 384).

Intrare: cășunare
cășunare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cășunare
  • cășunarea
plural
  • cășunări
  • cășunările
genitiv-dativ singular
  • cășunări
  • cășunării
plural
  • cășunări
  • cășunărilor
vocativ singular —
plural —