opțiuni
  • info

4 definiții pentru cărătoare (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cărător, ~oare [At: BIBLIA (1688), 309 / Pl: ~i, ~oare / E: căra + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care cară ceva. 3 sm (Spc) Hamal. 4-5 smf, a (înv) (Persoană) care cară cerealele netreierate (în clăi). 6 sf (Pop) Femeie care cară apa pentru mort. 7 sn Butoi în care se pun prune pentru zdrobit Si: (înv) zăcătoar. 8 sn Butoi mare așezat culcat (într-o căruță), având, în partea de deasupra, o deschidere prin care poate trece o găleată și care servește la transportarea prunelor din livezi până la butoaie. 9 sf Butoi vechi și desfundat la un capăt, care este fixat în car, și în care se transportă strugurii zdrobiți.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cărătoare2 (persoană) (pop.) s. f., g.-d. art. cărătoarei; pl. cărătoare

cărătoare1 (persoană) (pop.) s. f., g.-d. art. cărătoarei; pl. cărătoare

cărătoare (femeie) s. f., g.-d. art. cărătoarei; pl. cărătoare

Intrare: cărătoare (persoană)
cărătoare1 (pl. -e) substantiv feminin admite vocativul
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cărătoare
  • cărătoarea
plural
  • cărătoare
  • cărătoarele
genitiv-dativ singular
  • cărătoare
  • cărătoarei
plural
  • cărătoare
  • cărătoarelor
vocativ singular
  • cărătoare
  • cărătoareo
plural
  • cărătoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cărător, cărătorisubstantiv masculin
cărătoare, cărătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care cară ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cei doi săpători Și doi cărători Lămpile pompează Și-așteaptă să vază Ce mare jivină În munte suspină. CORBEA, A. 34. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Hamal. DEX '09 DLRLC
      sinonime: hamal
      • format_quote Matrozii corăbiei și cărătorii sau hamalii portului umblau în sus și în jos, ca furnicele. ODOBESCU, S. III 248. DLRLC
    • 1.2. Persoană care cară recolta. DLRLC
      • format_quote Au venit cărătorii și m-au împuns cu țăpoaiele și m-au zvîrlit în car. ȘEZ. VII 73. DLRLC
etimologie:
  • Căra + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.