4 definiții pentru cărunțire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂRUNȚI, cărunțesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A încărunți. [Var.: cărunta vb. I] – Din cărunt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cărunți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cărunțesc, imperf. 3 sg. cărunțea; conj. prez. 3 sg. și pl. cărunțească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cărunți, cărunțesc, v.i. (înv.; pop.) A încărunți; a albi. – Din cărunt (DEX).

Intrare: cărunțire
cărunțire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cărunțire
  • cărunțirea
plural
  • cărunțiri
  • cărunțirile
genitiv-dativ singular
  • cărunțiri
  • cărunțirii
plural
  • cărunțiri
  • cărunțirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cărunți, cărunțescverb

etimologie:
  • cărunt DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.