3 definiții pentru căpițit (part.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPIȚI, căpițesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face căpițe. [Var.: (rar) căpița vb. I] – Din căpiță.
A CĂPIȚI ~esc tranz. (plante cosite) A aduna în căpițe. /Din căpiță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
căpiți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căpițesc, imperf. 3 sg. căpițea; conj. prez. 3 sg. și pl. căpițească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: căpițit (part.)
căpițit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
căpiți, căpițescverb
- 1. A face căpițe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ce-am cosit Am căpițit. TEODORESCU, P. P. 630. DLRLC
- Ne ducem În munții Galileului, Să clăim, Să căpițim. TEODORESCU, P. P. 382. DLRLC
-
etimologie:
- căpiță DEX '09 DEX '98