3 definiții pentru căpițit (part.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂPIȚI, căpițesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face căpițe. [Var.: (rar) căpița vb. I] – Din căpiță.

A CĂPIȚI ~esc tranz. (plante cosite) A aduna în căpițe. /Din căpiță

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

căpiți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căpițesc, imperf. 3 sg. căpițea; conj. prez. 3 sg. și pl. căpițească

Intrare: căpițit (part.)
căpițit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpițit
  • căpițitul
  • căpițitu‑
  • căpiți
  • căpițita
plural
  • căpițiți
  • căpițiții
  • căpițite
  • căpițitele
genitiv-dativ singular
  • căpițit
  • căpițitului
  • căpițite
  • căpițitei
plural
  • căpițiți
  • căpițiților
  • căpițite
  • căpițitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

căpiți, căpițescverb

  • 1. rar A face căpițe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ce-am cosit Am căpițit. TEODORESCU, P. P. 630. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Ne ducem În munții Galileului, Să clăim, Să căpițim. TEODORESCU, P. P. 382. DLRLC
etimologie:
  • căpiță DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.