3 definiții pentru cârciumărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crâșmărire sf vz cârciumărire

CÂRCIUMĂRI, cârciumăresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A avea în proprietate o cârciumă, a vinde sau a servi într-o cârciumă; p. gener. a face negoț ilicit, nepermis cu ceva. – Din cârciumar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cârciumări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârciumăresc, imperf. 3 sg. cârciumărea; conj. prez. 3 sg. și pl. cârciumărească

Intrare: cârciumărire
cârciumărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârciumărire
  • cârciumărirea
plural
  • cârciumăriri
  • cârciumăririle
genitiv-dativ singular
  • cârciumăriri
  • cârciumăririi
plural
  • cârciumăriri
  • cârciumăririlor
vocativ singular
plural
crâșmărire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârciumări, cârciumărescverb

  • 1. popular A avea în proprietate o cârciumă, a vinde sau a servi într-o cârciumă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ziua Circiumărește... Iar noaptea Măcelărește. TEODORESCU, P. P. 538. DLRLC
    • format_quote Vin cine vindea Și-mi cîrciumărea? Chira Chiralină... TEODORESCU, P. P. 647. DLRLC
etimologie:
  • cârciumar DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.