5 definiții pentru cuntit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cuntit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cunti] Cuntire.
cuntit2, ~ă a [At: T. PAPAHAGI, M. 172 / V: cumt~ / Pl: ~iți, ~e / E: cunti] (Reg) Obișnuit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cumtit, ~ă a vz cuntit2[1] corectat(ă)
- cuntet2 → cuntit2 — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cuntit, -ă, cuntiți, -te, (cumtit, cumptit), adj. – (reg.; înv.) Obișnuit, acomodat, învățat: „Du-te unde ești cumptit, / Că știu că nu te-am dorit” (Bârlea, 1924, I: 195). – Din cunti.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cuntit, -ă, (cuntit), adj. – Obișnuit, acomodat, învățat: „Du-te unde ești cumptit, / Că știu că nu te-am dorit” (Bârlea 1924 I: 195). – Din cunti „a se obișnui” + -it.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: cuntit
cuntit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cumtit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.