Definiția cu ID-ul 950005:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cuntit, -ă, cuntiți, -te, (cumtit, cumptit), adj. – (reg.; înv.) Obișnuit, acomodat, învățat: „Du-te unde ești cumptit, / Că știu că nu te-am dorit” (Bârlea, 1924, I: 195). – Din cunti.