6 definiții pentru cumințit
Explicative DEX
CUMINȚIT, -Ă, cumințiți, -te, adj. Care a devenit mai așezat, mai serios; care s-a făcut mai înțelept, mai cu judecată. – V. cuminți.
CUMINȚIT, -Ă, cumințiți, -te, adj. Care a devenit mai așezat, mai serios; care s-a făcut mai înțelept, mai cu judecată. – V. cuminți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cumințit, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 557 / Pl: ~iți, ~e / E: cuminți] 1 Care a devenit mai înțelept. 2 Care se poartă mai bine. 3 Care a devenit mai serios. 4 Liniștit. 5 Care a renunțat la obiceiuri periculoase sau păgubitoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMINȚIT, -Ă, cumințiți, -te, adj. Care a devenit mai așezat, mai serios, cu purtări mai bune; care s-a făcut mai înțelept, mai cu judecată. Alecsandri pune... [asemenea cuvinte] și în gura lui Iorgu cel cumințit, pocăit și serios. IBRĂILEANU, SP. CR. 126. ◊ Fig. E în amurg, cînd marea, cumințită, Îți culcă valul, leneș, la picioare. CASSIAN, în POEZ. N. 125.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMINȚIT, -Ă, cuminți, -te, adj. Care a devenit mai așezat, mai serios; care s-a făcut mai înțelept, mai cu judecată. – V. cuminți.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
CUMINȚIT adj. astâmpărat, așezat, chibzuit, cuminte, cumpătat, domolit, echilibrat, liniștit, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, stăpânit, temperat. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CUMINȚIT adj. astîmpărat, așezat, chibzuit, cuminte, cumpătat, domolit, echilibrat, liniștit, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, stăpînit, temperat. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
cumințit, cumințităadjectiv
- 1. Care a devenit mai așezat, mai serios; care s-a făcut mai înțelept, mai cu judecată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Alecsandri pune... [asemenea cuvinte] și în gura lui Iorgu cel cumințit, pocăit și serios. IBRĂILEANU, SP. CR. 126. DLRLC
- E în amurg, cînd marea, cumințită, Îți culcă valul, leneș, la picioare. CASSIAN, în POEZ. N. 125. DLRLC
-
etimologie:
- cuminți DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.