opțiuni
  • info

O definiție pentru cuminicare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUMINICA vb. I v. cumineca.

Intrare: cuminicare
cuminicare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuminicare
  • cuminicarea
plural
  • cuminicări
  • cuminicările
genitiv-dativ singular
  • cuminicări
  • cuminicării
plural
  • cuminicări
  • cuminicărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cumineca, cuminecverb

  • 1. (În practicile religiei creștine) A primi sau a da cuminecătura; a (se) împărtăși, a (se) griji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: griji împărtăși
    • format_quote Cînd m-oi cumineca, Să vie și vlădica. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 458. DLRLC
    • format_quote La mine vii cu cartea, cu gînd să-mi dai canoane, Și vrei să mă cumineci, părinte Solomoane. GOGA, P. 99. DLRLC
    • format_quote Nu-i slobod a-i spînzura, Pîn’nu i-i cuminica. ȘEZ. I 109. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A anula, a face să fie iertate prin cuminecătură un păcat, o greșeală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote S-ar mira de tine-altarul. Ce păcat ai să cuminici! COȘBUC, P. I 97. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.