cuci¹ smp [At: DOSOFTEI, V. S. II, 251 / V: cuciu sm / E: bg куку „om costumat, mască”] (Reg) 1 Flăcăi și oameni căsătoriți de curând care, potrivit unei datini, la Lăsata-secului sau ziua următoare, se maschează și merg pe la casele oamenilor, unde dansează, sau umblă prin sat lovind oamenii cu o opincă muiată în noroi spre a-i feri de friguri. 2 Călușari. 3 Bărbați tineri care fac pe paparudele.

cuci² smp [At: BORZA, D. / E: nct] (Ban) Lalele (Tulipa gesneriana).

❍ CUCI sm. pl. Dobrogea. Datină în ziua de lăsatul secului cînd flăcăii se travestesc și merg de joacă pe la casele oamenilor [blg. kuč].

cuci m. pl. datină (mai ales dobrogeană) în ziua de lăsatul secului: douăzeci flăcăi, în frunte cu unul mascat în diavol, merg pe la case și joacă. [Bulg. KUČ, berbece, după coarnele ce poartă masca (v. turca)].

ciuci⁵ smp vz cuci

cuc⁵ sm vz cuci

cuciu² sm vz cuci¹

cucésc v. intr. (d. cuc). Nord. Cînt ca cucu.