3 definiții pentru crezut
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
crezut1 sn [At: N. COSTIN, ap. LET. I2, 106 / Pl: (rar) ~e / E: crede] 1 (Îla) De ~ Vrednic de încredere. 2 (Îal) Care poate fi acceptat. 3-4 (Îe; îlav) (A da ceva) pe ~e (A da ceva) pe credit.
crezut2, ~ă [At: PSALT. HUR., ap. PSALT. 300 / Pl: ~uți, ~e / E: crede] 1 a în care poți crede (1). 2 a Căruia poți să-i dai încredere. 3 a Pe care te poți bizui. 4 a Care merită încredere. 5 a Bănuit. 6 a (Reg) Închipuit. 7 a (Reg) Încrezut. 8-9 smf, a (Nob) (Persoană) care crede (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crezut, -ă adj. Care se crede mult (maĭ ales frumos), încrezut. Vechĭ. Credincĭos: slugă bună și crezută (Nec. 2, 403).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: crezut
crezut adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)