6 definiții pentru crainic (mecanism)

Explicative DEX

crainic1 sn [At: LIUBA-IANA, M. 128 / V: gran~ / Pl: ~uri / E: ger Kranich] (Înv; iuz) 1 Mașină de ridicat pietre și lemne grele. 2 (Spc) Mecanism al morii care ridică și coboară pietrele.

2) cráĭnic și gráĭnic n., pl. e (germ. kranich și krahn, „cocor” și „elevator”, ca și fr. crône, id., d. flam. kran, ol. kraan, id). Pop. Elevator. – La Hațeg (GrS. 1937, 187) gránic, un fel de macara care ridică peatra moriĭ. V. gruĭ 2).

gráĭnic, V. craĭnic 2.

Ortografice DOOM

+crainic1 (mecanism) (reg.) s. n., pl. crainicuri

Etimologice

crainic (crainice), s. n. – Pîrghie cu care se ridică piatra morii de grîu. – Var. gra(i)nic. Germ. Kranich (DAR). În Banat și Olt.

Regionalisme / arhaisme

crainic, crainice, s.n. (reg.) mașină de ridicat pietre și lemne grele; granic, posadă.

Intrare: crainic (mecanism)
crainic2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crainic
  • crainicul
  • crainicu‑
plural
  • crainicuri
  • crainicurile
genitiv-dativ singular
  • crainic
  • crainicului
plural
  • crainicuri
  • crainicurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „crainic” (9 clipuri)
Clipul 1 / 9