opțiuni

6 definiții pentru cotoarbă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cotoarbă sf [At: TDRG / Pl: ~be / E: nct] 1 (Reg) Pacoste. 2 (Reg) Poznă. 3 (Reg) Afacere. 4 (Îe) A încăpea la ~ cu cineva A avea de furcă cu cineva. 5 (Buc) Femeie depravată. 6 (Reg) Cotoroanță.

cotoarbă f. Mold. cotoroanță. [Lit. pisică oarbă (cf. cotoiu)].

cotoárbă (oa dift.) f., pl. e Rar. Poznă, belea (Gr. N.).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COTOARBĂ s. v. baborniță, belea, bucluc, cotoroanță, dandana, hoașcă, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, zgripțuroaică.

cotoarbă s. v. BABORNIȚĂ. BELEA. BUCLUC. COTOROANȚĂ. DANDANA. HOAȘCĂ. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE. ZGRIPȚUROAICĂ.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cotoarbă, cotoarbe s. f. (adol.) fată urâtă

Intrare: cotoarbă
cotoarbă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotoarbă
  • cotoarba
plural
  • cotoarbe
  • cotoarbele
genitiv-dativ singular
  • cotoarbe
  • cotoarbei
plural
  • cotoarbe
  • cotoarbelor
vocativ singular —
plural —