O definiție pentru coroni (verb)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coronésc v. tr. Vechĭ. Încoronez: coronit-aŭ Leșiĭ pe Ioan Sobĭețki să fie craĭ (Nec. 2, 212).

Intrare: coroni (verb)
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coroni
  • coronire
  • coronit
  • coronitu‑
  • coronind
  • coronindu‑
singular plural
  • coronește
  • coroniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coronesc
(să)
  • coronesc
  • coroneam
  • coronii
  • coronisem
a II-a (tu)
  • coronești
(să)
  • coronești
  • coroneai
  • coroniși
  • coroniseși
a III-a (el, ea)
  • coronește
(să)
  • coronească
  • coronea
  • coroni
  • coronise
plural I (noi)
  • coronim
(să)
  • coronim
  • coroneam
  • coronirăm
  • coroniserăm
  • coronisem
a II-a (voi)
  • coroniți
(să)
  • coroniți
  • coroneați
  • coronirăți
  • coroniserăți
  • coroniseți
a III-a (ei, ele)
  • coronesc
(să)
  • coronească
  • coroneau
  • coroni
  • coroniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)