2 definiții pentru coriu
Explicative DEX
1) cor n., pl. urĭ (rus. korĭ). Mold. Pojar, iler, un fel de vărsat ușor caracterizat pin niște bubulițe roșiĭ pe pele: ĭ-a murit o fată de cor (Sov. 227). – În nord corĭ, fals scris coriŭ.
Regionalisme / arhaisme
coriu s.m. sg. (reg.) pojar, iler.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: coriu
coriu substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)