4 definiții pentru corfit
Explicative DEX
corfit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: corfi] Îndoire.
corfit2, ~ă a [At: CONV. LIT. LIV, 166 / Pl: ~iți, ~e / E: corfi] (Reg; d. scânduri, doage) Îndoit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
corfésc v. tr. V. scorojesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scorogésc și corogésc (nord) și scorojesc (sud) v. tr. (d. coroagă și rudă cu rus. koróbitĭ și skorobitĭ, a încovoĭa). Fac să se îndoaĭe de căldură: soarele scorojește văpseaŭa, scîndurile. V. refl. Scîndurile s’au scorojit. – În Olt. corfesc și scorfesc (d. corfă, din aceĭașĭ orig.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: corfit
corfit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)