6 definiții pentru corelat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORELÁT, -Ă, corelați, -te, adj. Care se află sau este pus în corelație cu ceva. – V. corela.

CORELÁT, -Ă, corelați, -te, adj. Care se află sau este pus în corelație cu ceva. – V. corela.

corelát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: corela] Punere în corelație (1) a două fapte, situații etc. Si: corelare.

corelat2, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 37 / Pl: ~ați, ~e / E: corela] 1 Care se află în corelație. 2 Care este pus în corelație cu ceva.

CORELÁT, -Ă, corelați, -te, adj. Care se află sau este pus în corelație cu ceva.

CORELÁT, -Ă adj. Care se află, este pus în corelație cu ceva. [Cf. fr. corrélé].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: corelat
corelat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corelat
  • corelatul
  • corelatu‑
  • corela
  • corelata
plural
  • corelați
  • corelații
  • corelate
  • corelatele
genitiv-dativ singular
  • corelat
  • corelatului
  • corelate
  • corelatei
plural
  • corelați
  • corelaților
  • corelate
  • corelatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

corelat

  • 1. Care se află sau este pus în corelație cu ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: necorelat

etimologie:

  • vezi corela
    surse: DEX '98 DEX '09