6 definiții pentru contrafăcut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTRAFĂCÚT, -Ă, contrafăcuți, -te, adj. Falsificat, reprodus fraudulos; artificial. – V. contraface.

CONTRAFĂCÚT, -Ă, contrafăcuți, -te, adj. Falsificat, reprodus fraudulos; artificial. – V. contraface.

contrafăcut, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~uți, ~e / E: contraface] 1 Falsificat. 2 Artificial.

*contrafác, -făcut, a -fáce v. tr. (după fr. contrefaire). Rar. Imitez, falsific: a contraface o marfă, o semnătură.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONTRAFĂCÚT adj. 1. v. fals. 2. v. artificial. 3. fals, (înv.) strâmb. (Aur ~.) 4. falsificat, (pop. și fam.) dres, făcut, (pop.) prefăcut, (reg.) stricat. (Băutură ~.)

CONTRAFĂCUT adj. 1. fals, falsificat, neautentic, plăsmuit, (înv.) mincinos. (Document ~.) 2. artificial, fals, imitat. (Pietre ~.) 3. fals, (înv.) strîmb. (Aur ~.) 4. falsificat, (pop.) dres, făcut, prefăcut, (reg.) stricat. (Băutură ~.) erată

Contrafăcut ≠ autentic, nefalsificat, necontrafăcut, veritabil

Intrare: contrafăcut
contrafăcut adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contrafăcut
  • contrafăcutul
  • contrafăcutu‑
  • contrafăcu
  • contrafăcuta
plural
  • contrafăcuți
  • contrafăcuții
  • contrafăcute
  • contrafăcutele
genitiv-dativ singular
  • contrafăcut
  • contrafăcutului
  • contrafăcute
  • contrafăcutei
plural
  • contrafăcuți
  • contrafăcuților
  • contrafăcute
  • contrafăcutelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contrafăcut

etimologie:

  • vezi contraface
    surse: DEX '98 DEX '09