2 definiții pentru conotare
Explicative DEX
CONOTA vb. tr. a semnifica prin conotație. (< fr. connoter)
Ortografice DOOM
conota vb., ind. prez. 3 sg. și pl. conotează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: conotare
conotare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||