2 definiții pentru condescindere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
condescindere sf [At: DN3 / Pl: ~ri / E: condescinde] (Rar) 1 Consimțire din politețe. 2 Cedare. 3 Cădere la un acord formal. 4 Catadicsire.
CONDESCÍNDERE s.f. Acțiunea de a condescinde. [< condescinde].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: condescindere
condescindere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
condescindere
- 1. Acțiunea de a condescinde.surse: DN
etimologie:
- condescindesurse: DN