2 definiții pentru concedare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
conceda vt [At: DA ms / Pzi: ~dez / E: fr concéder] (Înv) 1-3 A concede (1-3).
*concéd și -éz, a -á v. tr. (fr. concéder, d. lat. concédo, -cédere. V. cedez, purced). Acord ca o favoare, drept orĭ privilegiŭ. – Rar și -céd, -cés, a -céde (după purced).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: concedare
concedare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||