opțiuni
  • info

3 definiții pentru comunicant (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMUNICANT2, -Ă, comunicanți, -te, s. m. și f. Persoană care comunică ceva; spec. persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică. – V. comunica.

COMUNICANT2, -Ă, comunicanți, -te, s. m. și f. Persoană care comunică ceva; spec. persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică. – V. comunica.

comunicant2, ~ă smf, a [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: comunica] 1-2 (Persoană) care comunică ceva. 3-4 (Persoană) care dă răspunsul la o anchetă lingvistică.

COMUNICANT2, -Ă s. m. f. cel care comunică ceva; cel care răspunde la o anchetă lingvistică. (<comunica + -ant)

Intrare: comunicant (s.m.)
comunicant1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comunicant
  • comunicantul
  • comunicantu‑
plural
  • comunicanți
  • comunicanții
genitiv-dativ singular
  • comunicant
  • comunicantului
plural
  • comunicanți
  • comunicanților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comunicant, comunicanțisubstantiv masculin
comunicantă, comunicantesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care comunică ceva. DEX '09 MDN '00
    • 1.1. prin specializare Persoană care dă răspunsul la o anchetă lingvistică. DEX '09 MDN '00
etimologie:
  • vezi comunica DEX '09 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.