2 definiții pentru complotare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
complotare sf [At: DA / Pl: ~tări / E: complota] 1-2 Urzire a unui plan împotriva unei persoane, a unui stat etc. Si: complotat1, conspirație, uneltire.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
complotare s. f., g.-d. art. complotării; pl. complotări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: complotare
complotare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||