3 definiții pentru complacere
Explicative DEX
* COMPLACE (-ac) vb. intr. și refl. 1 A face pe voia cuiva spre a-i plăcea, a-i face pe plac ¶ 2 A-și face o plăcere din ceva: se complăcea foarte mult în asemenea convorbiri (I.-GH.) [refăcut din fr. complaire].
COMPLACE vb. III v. complăcea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPLACE vb. III. v. complăcea.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: complacere
complacere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
complăcea, complacverb
- 1. A găsi o mulțumire completă în ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Un om plin de învățătură și se complăcea foarte mult în... convorbiri. GHICA, S. 249. DLRLC
- 1.1. A se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- Con- + plăcea DEX '09 DEX '98 DN
- complaire DEX '09 DEX '98 DN
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.