2 definiții pentru complacere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMPLÁCE vb. III v. complăcea.
COMPLÁCE vb. III. v. complăcea.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: complacere
complacere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
complăcea complace
- 1. A găsi o mulțumire completă în ceva.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exempluexemple
- Un om plin de învățătură și se complăcea foarte mult în... convorbiri. GHICA, S. 249.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- Con- + plăceasurse: DEX '09 DEX '98 DN
- după limba franceză complairesurse: DEX '09 DEX '98 DN
-