2 definiții pentru comensurat
Explicative DEX
COMENSURA vb. tr. a măsura prin comparație; a compara. (< it. commensurare)
Ortografice DOOM
comensura vb., ind. prez. 3 sg. comensurează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: comensurat
comensurat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
comensurare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)