4 definiții pentru colaboraționist (adj.)
Explicative DEX
COLABORAȚIONIST, -Ă, colaboraționiști, -ste, adj., s. m. și f. (Partizan) al colaboraționismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. collaborationniste.
colaboraționist, ~ă smf, a [At: CONTEMR, Seria II, 1948, nr. 105, 3/2 / Pl: ~iști, ~e / E: fr collaborationiste] 1-2 (Persoană) care colaborează (1) cu inamicul într-o țară cotropită Si: trădător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
colaboraționist (desp. -ți-o-) adj. m., s. m., pl. colaboraționiști; adj. f., s. f. colaboraționistă, pl. colaboraționiste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!colaboraționist (-ți-o-) adj. m., s. m., pl. colaboraționiști; adj. f., s. f. colaboraționistă, pl. colaboraționiste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: colaboraționist (adj.)
colaboraționist1 (adj.) adjectiv
- silabație: -ți-o-nist
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
colaboraționist, colaboraționiștisubstantiv masculin colaboraționist, colaboraționistăadjectiv colaboraționistă, colaboraționistesubstantiv feminin
- 1. (Partizan) al colaboraționismului. DEX '09 DCR2
- diferențiere Trădător de țară care a colaborat cu cotropitorii fasciști în țările ocupate de ei în timpul celui de-al doilea război mondial. DLRLC DN
- Se întrevede o opoziție între securiștii români din sacrificata securitate națională și colaboraționiștii kominterniști, tovarășii perestroikiști. R.lit. 30/93 p. 3. DCR2
-
etimologie:
- collaborationniste DEX '09 DEX '98 DN