2 definiții pentru codoșire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CODOȘI, codoșesc, vb. IV. Intranz. (Peior.) A face pe codoșul; a practica ocupația de codoș. – Din codoș.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
codoși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. codoșesc, imperf. 3 sg. codoșea; conj. prez. 3 sg. și pl. codoșească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: codoșire
codoșire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
codoși, codoșescverb
- 1. A face pe codoșul; a practica ocupația de codoș. MDA2 DEX '09
etimologie:
- codoș MDA2 DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.