3 definiții pentru cocător (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cocător, ~oare [At: PALIA (1582), 162/8 / V: (1-2) (înv) ~riu sm / Pl: ~i, ~oare / E: coace + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care coace ceva. 3 sm Muncitor care se ocupă cu coacerea materialelor de construcție. 4 sn Despărțitură a cuptorului de casă, în care se coace pâinea. 5 smf Persoană care prepară aluatul și supraveghează coptul într-o fabrică de pâine


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cocătór adj. m., s. m., pl. cocătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. cocătoáre

cocătór s. m., adj. m., pl. cocătóri; f. sg. și pl. cocătoáre, g.-d. sg. art. cocătoárei

Intrare: cocător (adj.)
cocător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocător
  • cocătorul
  • cocătoru‑
  • cocătoare
  • cocătoarea
plural
  • cocători
  • cocătorii
  • cocătoare
  • cocătoarele
genitiv-dativ singular
  • cocător
  • cocătorului
  • cocătoare
  • cocătoarei
plural
  • cocători
  • cocătorilor
  • cocătoare
  • cocătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)