3 definiții pentru cocârțău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cocârțắu sn [At: L CR. IV, 159 / Pl: ~ắi / E: cocârță + -ău] (Pop) I (Lpl) îmbucături de pâine sau de mămăligă prăjite în untură sau în unt Si: (pop) puricei, zăbic. 2 Mălai prăjit în untură.

cocîrțắŭ n., pl. inuz. ăĭe (d. cocîrță). Olt. Ban. Zăbic.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cocârțău s.n. (reg.) dumicați de pâine sau de mămăligă rece prăjiți în untură sau unt; puricei.

Intrare: cocârțău
cocârțău substantiv neutru
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocârțău
  • cocârțăul
  • cocârțău‑
plural
  • cocârțăie
  • cocârțăiele
genitiv-dativ singular
  • cocârțău
  • cocârțăului
plural
  • cocârțăie
  • cocârțăielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cocârțău

  • 1. regional Dumicați de pâine sau de mămăligă rece prăjiți în untură sau unt.
    surse: DAR

etimologie: