2 definiții pentru coborât (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coborât1 sn [At: LET. III / V: (înv) pogo~, (pop) sc~ / Pl: (rar) ~uri / E: coborî] 1-7 Coborâre (1-7). 8 (Fig; îvp) Abdicare. 9-14 Coborâre (9-14). 15 (Fig) Înjosire. 24 Coborâre (16-24). 25 (Pex) Năvălire. 26 (Înv) Aducere. 27 (Înv) Provenire. 28-30 Coborâre (28-30).

COBORẤT1 s. n. Faptul de a coborî.V. coborî.

COBORẤT1 s. n. Faptul de a coborî.V. coborî.

Intrare: coborât (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coborât
  • coborâtul
  • coborâtu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • coborât
  • coborâtului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coborât (s.n.)

  • 1. Faptul de a coborî.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi coborî
    surse: DEX '09 DEX '98