4 definiții pentru clăpăugit
Explicative DEX
clăpăugit, ~ă [At: CAMILAR, N. I, 8 / Pl: ~iți, ~e / E: clăpăugi] 1-4 smf, a (Ființă) care are urechi clăpăuge (3-4).
CLĂPĂUGIT, -Ă, clăpăugiți, -te, adj. (Despre urechile oamenilor și animalelor) Mare și aplecat în jos; clăpăug. V. bleg. Se uitau... la caii osteniți cu boturile în pămînt, cu urechile clăpăugite. CAMILAR, N. I 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLĂPĂUGIT, -Ă, clăpăugiți, -te, adj. Clăpăug. – V. clăpăugi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
tăplăugit, ~ă a vz clăpăugit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: clăpăugit
clăpăugit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
tăplăugit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
clăpăugit, clăpăugităadjectiv
- 1. (Despre urechile oamenilor și animalelor) Mare și aplecat în jos. DLRLCsinonime: clăpăug
- Se uitau... la caii osteniți cu boturile în pămînt, cu urechile clăpăugite. CAMILAR, N. I 8. DLRLC
-
etimologie:
- clăpăugi DLRM