3 definiții pentru cloțuș
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cloțúș, V. cloț 2.
cloț4 sn vz clonț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) cloț, cloáță adj. (d. cloț 1). Munt. Prun cloț, corcoduș, prună cloață, corcodușă. – Și cloțuș, -ă.[1]
- În „Scriban” (original), greșeală de tipar: clotuș. — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cloțuș
cloțuș adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)