6 definiții pentru clocit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLOCÍT1 s. n. Faptul de a (se) cloci.V. cloci.

CLOCÍT1 s. n. Faptul de a (se) cloci.V. cloci.

clocit1 sn [At: RETEGANUL, CH. 154 / Pl: ~uri / E: cloci] 1-6 Clocire (1-6).

CLOCÍT s. n. Faptul de a cloci (1). Clocitul artificial al ouălor.

CLOCÍT1 s. n. Faptul de a cloci (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: clocit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clocit
  • clocitul
  • clocitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • clocit
  • clocitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clocitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) cloci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: clocire
    • format_quote Clocitul artificial al ouălor. DLRLC
etimologie:
  • vezi cloci DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.