4 definiții pentru clironomisire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLIRONOMISÍ, clironomisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A moșteni (un bun, un drept). – Din ngr. klironomíso (viit. lui klironomó).

A CLIRONOMISÍ ~ésc tranz. înv. (drepturi, bunuri materiale) A căpăta prin clironomie; a moșteni. /<ngr. klironomo


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clironomisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clironomisésc, imperf. 3 sg. clironomiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. clironomiseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLIRONOMISÍ vb. v. moșteni.

Intrare: clironomisire
clironomisire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clironomisire
  • clironomisirea
plural
  • clironomisiri
  • clironomisirile
genitiv-dativ singular
  • clironomisiri
  • clironomisirii
plural
  • clironomisiri
  • clironomisirilor
vocativ singular
plural

clironomisi

  • 1. învechit A moșteni (un bun, un drept).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moșteni un exemplu
    exemple
    • Ai socotit c-aș primi eu vrodată să te clironomisesc? ALECSANDRI, T. 637.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba neogreacă klironomíso (viitorul lui klironomó).
    surse: DEX '09 DEX '98