5 definiții pentru clintire
Explicative DEX
clintire sf [At: N. COSTIN, L. II, 107/23 / Pl: ~ri / E: clinti] 1 Mișcare din loc Si: clinteală (1), clintit1. 2 (Nob) Schimbare. 3 (Înv) Șovăire.
CLINTIRE, CLINTEALĂ (pl. -eli) sf. 1 Faptul de a (se) clinti ¶ 2 Fără ~, neclintit, neschimbat, statornic, nestrămutat: pace fără clintire din partea noastră ... va fi (LET.); greul este cum să păstreze acel lucru fără nici o clinteală (ISP.) ¶ ¶ C. NECLINTIRE nemișcare.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CLINTEALĂ 👉 CLINTIRE.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Sinonime
CLINTIRE s. clătinare, deplasare, mișcare, mutare, urnire, (înv. și reg.) clătire. (~ din loc a unui bolovan.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLINTIRE s. clătinare, deplasare, mișcare, mutare, urnire, (înv. și reg.) clătire. (~ din loc a unui bolovan.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: clintire
clintire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||