opțiuni
  • info
2 definiții pentru clincănire

Explicative DEX

CLINCĂNI pers. 3 clincăne vb. IV. Intranz. (Rar) A produce un clinchet. De voia ta bună Și cheile prins-au imbold, Și-ți joacă pe tînărul șold, Și clincăne-n soare și sună. TOMA, C. V. 119. – Variantă: clingăni vb. IV (CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 6/3)

Ortografice DOOM

clincăni vb., ind. prez. 3 sg. și pl. clincăne, imperf. 3 sg. clincănea

Intrare: clincănire
clincănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clincănire
  • clincănirea
plural
  • clincăniri
  • clincănirile
genitiv-dativ singular
  • clincăniri
  • clincănirii
plural
  • clincăniri
  • clincănirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clincăni, clincănverb

  • 1. rar A produce un clinchet. DLRLC
    • format_quote De voia ta bună Și cheile prins-au imbold, Și-ți joacă pe tînărul șold, Și clincăne-n soare și sună. TOMA, C. V. 119. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.