8 definiții pentru clevetitoare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLEVETITOR, -OARE, clevetitori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care clevetește. – Cleveti + suf. -tor.

CLEVETITOR, -OARE, clevetitori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care clevetește. – Cleveti + suf. -tor.

clevetitor, ~oare [At: CORESI, EV. 128 / Pl: ~i, ~oare / E: cleveti + -tor] 1-6 smf, a (Persoană) care clevetește (1-3).

CLEVETITOR, -OARE, clevetitori, -oare, s. m. și f. Persoană care clevetește, care bîrfește, care vorbește de rău. Toată comedia asta e o nerușinată năpaste a clevetitorilor mei. NEGRUZZI, S. I 229.

CLEVETITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival Care clevetește; calomniator; defăimător; denigrator; detractor; ponegritor; bârfitor. /cleveti + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

clevetitor adj. m., s. m., pl. clevetitori; adj. f., s. f. sg. și pl. clevetitoare

clevetitor adj. m., s. m., pl. clevetitori; adj. f., s. f. sg. și pl. clevetitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CLEVETITOR adj., s. 1. adj., s. v. calomniator. 2. adj. v. calomnios.

CLEVETITOR adj., s. 1. adj., s. bîrfitor, calomniator, defăimător, denigrator, ponegritor, (livr.) detractor, (pop.) hulitor, (înv.) balamut, clevetnic, năpăstuitor, ponosluitor, (turcism înv.) mozavir. (Un ~ ordinar.) 2. adj. bîrfitor, calomnios, defăimător, denigrator, ponegritor, (rar) calomniator, (pop.) prost, (înv.) mozavirnic. (Afirmații, vorbe ~.)

Intrare: clevetitoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clevetitoare
  • clevetitoarea
plural
  • clevetitoare
  • clevetitoarele
genitiv-dativ singular
  • clevetitoare
  • clevetitoarei
plural
  • clevetitoare
  • clevetitoarelor
vocativ singular
  • clevetitoare
  • clevetitoareo
plural
  • clevetitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clevetitor, clevetitorisubstantiv masculin
clevetitoare, clevetitoaresubstantiv feminin
clevetitor, clevetitoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care clevetește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toată comedia asta e o nerușinată năpaste a clevetitorilor mei. NEGRUZZI, S. I 229. DLRLC
etimologie:
  • Cleveti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.