4 definiții pentru clevetit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clevetit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: cleveti] Cleveteală.
clevetit2, ~ă a [At: PSALT. 140/36 / Pl: ~iți, ~e / E: cleveti] Calomniat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLEVETIT s. v. calomniere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLEVETIT s. bîrfă, bîrfeală, bîrfire, bîrfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, innegrire. (De ce te pleci la ~ lor?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: clevetit
clevetit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)