9 definiții pentru ciupit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciupit2, ~ă a [At: PISCUPESCU, O. 239/20 / E: ciupi] 1-2 Ciugulit2. 3 (Fam) Șterpelit2. 4 (Îe) ~ de vărsat (sau; îvr ~ de boabe) Cu urme de variolă sau de bube. 5 (Fam) Cherchelit2. 6 (Înv; d. cai; îs) Coamă ~ă Coamă cu peri smulși.

CIUPÍT2, -Ă, ciupiți, -te, adj. Care are ciupituri; pișcat. ◊ Expr. (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe obraz. – V. ciupi.

CIUPÍT2, -Ă, ciupiți, -te, adj. Care are ciupituri; pișcat. ◊ Expr. (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe obraz. – V. ciupi.

CIUPÍT2, -Ă, ciupiți, -te, adj. Care are ciupituri; pișcat. ◊ (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme de vărsat (sau de bube) pe obraz. Unul din tovarășii moșneagului, cu obrazid ciupit și șapcă roșie, cîntă dintr-o armonică. C. PETRESCU, S. 49. Moșneagul era om mărunțel, ciupit de vărsat, cu ochii cenușii și mici, cu mustățile albe, îngălbenite într-o parte de tutun. DUNĂREANU, N. 16.

CIUPÍT ~tă (~ți, ~te) v. A CIUPI.~ de vărsat cu urme de variolă pe față; stricat de vărsat. /v. a ciupi

cĭupít, -ă adj. Cĭugulit de bubat, cu semne de vărsat pe față.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIUPÍT adj. înțepat, pișcat. (Mână ~.)

CIUPIT adj. înțepat, pișcat. (Mînă ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a avea farurile ciupite expr. (glum.d. o persoană în stare de ebrietate) a vedea ca prin ceață

Intrare: ciupit (adj.)
ciupit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciupit
  • ciupitul
  • ciupitu‑
  • ciupi
  • ciupita
plural
  • ciupiți
  • ciupiții
  • ciupite
  • ciupitele
genitiv-dativ singular
  • ciupit
  • ciupitului
  • ciupite
  • ciupitei
plural
  • ciupiți
  • ciupiților
  • ciupite
  • ciupitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ciupit (adj.)

  • 1. Care are ciupituri.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pișcat (adj.) înțepat
    • 1.1. expresie (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe obraz.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Unul din tovarășii moșneagului, cu obrazul ciupit și șapcă roșie, cîntă dintr-o armonică. C. PETRESCU, S. 49.
        surse: DLRLC
      • Moșneagul era om mărunțel, ciupit de vărsat, cu ochii cenușii și mici, cu mustățile albe, îngălbenite într-o parte de tutun. DUNĂREANU, N. 16.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ciupi
    surse: DEX '09 NODEX