opțiuni

3 definiții pentru citat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

citat2, ~ă a [At: GHEREA, ST. CR. I, 273 / Pl: ~ați, ~e / E: cita] 1 Chemat spre înfățișare în fața justiției sau a unei autorități. 2 (D. un pasaj scris sau vorbit) Reprodus întocmai. 3 (D. o operă, un autor) Menționat.

CITÁT2, -Ă, citați, -e, adj. 1. Care a fost menționat, indicat, numit (pentru a face cunoscut); (despre fapte, întâmplări etc.) reamintit pentru a servi drept exemplu. 2. (Despre persoane) Chemat în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală, la un anumit termen, în calitate de martor într-un proces, de informator etc. – V. cita.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*citát1 adj. m., pl. citáți; f. citátă, pl. citáte; abr. cit.

Intrare: citat (adj.)
citat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • citat
  • citatul
  • citatu‑
  • citată
  • citata
plural
  • citați
  • citații
  • citate
  • citatele
genitiv-dativ singular
  • citat
  • citatului
  • citate
  • citatei
plural
  • citați
  • citaților
  • citate
  • citatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

citat (adj.)

  • 1. Care a fost menționat, indicat, numit (pentru a face cunoscut); (despre fapte, întâmplări etc.) reamintit pentru a servi drept exemplu.
    surse: DEX '09
  • 2. (Despre persoane) Chemat în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală, la un anumit termen, în calitate de martor într-un proces, de informator etc.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • vezi cita
    surse: DEX '09