O definiție pentru ciontat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIONTA vb. I v. ciunti.
Intrare: ciontat
ciontat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ciunti, ciuntescverb
-
- Alexandru-vodă... ciuntea și seca pe care avea prepus. NEGRUZZI, S. I 158. DLRLC
- Îi ciuntiră mai întîi picioarele, pe urmă genunchii unul după altul și în sfîrșit brațele pînă la coate. BĂLCESCU, O. II 265. DLRLC
- Eu cad și mă stîlcesc, Și șchiopez și mă ciuntesc. CONTEMPORANUL, III 731. DLRLC
- 1.1. A tăia unul sau mai multe pasaje dintr-o lucrare, dintr-un articol etc. (făcându-le de neînțeles). DEX '09 DEX '98
-
- 2. A rupe părți, crengi, frunze etc. din arbori, din plante etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Păsări cîntau în arborii ciuntiți de obuze. CAMILAR, N. I 70. DLRLC
-
etimologie:
- ciunt DEX '09 DEX '98