O definiție pentru ciontat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIONTA vb. I v. ciunti.

Intrare: ciontat
ciontat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciontat
  • ciontatul
  • ciontatu‑
  • cionta
  • ciontata
plural
  • ciontați
  • ciontații
  • ciontate
  • ciontatele
genitiv-dativ singular
  • ciontat
  • ciontatului
  • ciontate
  • ciontatei
plural
  • ciontați
  • ciontaților
  • ciontate
  • ciontatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciunti, ciuntescverb

  • 1. A tăia, a amputa o parte a corpului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Alexandru-vodă... ciuntea și seca pe care avea prepus. NEGRUZZI, S. I 158. DLRLC
    • format_quote Îi ciuntiră mai întîi picioarele, pe urmă genunchii unul după altul și în sfîrșit brațele pînă la coate. BĂLCESCU, O. II 265. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar Eu cad și mă stîlcesc, Și șchiopez și mă ciuntesc. CONTEMPORANUL, III 731. DLRLC
    • 1.1. figurat A tăia unul sau mai multe pasaje dintr-o lucrare, dintr-un articol etc. (făcându-le de neînțeles). DEX '09 DEX '98
  • 2. A rupe părți, crengi, frunze etc. din arbori, din plante etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Păsări cîntau în arborii ciuntiți de obuze. CAMILAR, N. I 70. DLRLC
etimologie:
  • ciunt DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.