opțiuni
7 definiții pentru cinac (pl. -uri)

Explicative DEX

cinac2 sn [At: ANTIPA, P. 777 / Pl: ~uri și ~ace / E: srb čunak] (Reg) 1-3 Cin1 (2-4).

cinac1 sn [At: H XVII, 276 / V: ~ag, ~neag / Pl: ~uri / E: ns cf cinie1] (Reg) 1 Harnașament al calului Cf ciniele. 2 (Îf ~ag) Mobilier al casei. 3 (Îaf) Obiect. 4 (Îf ~neag) Unealtă.

cinác n., pl. e (d. cin 2). Cov. Cin mic.

cinag sn vz cinac1

cineag sn vz cinac1

Arhaisme și regionalisme

cinac1 (cinag), cinacuri, s.n. (reg.) 1. harnașamentul calului. 2. mobilierul casei. 3. lucru, treabă.

cinac2, cinace, s.n. (reg.) barcă, luntre.

Intrare: cinac (pl. -uri)
cinac (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinac
  • cinacul
  • cinacu‑
plural
  • cinacuri
  • cinacurile
genitiv-dativ singular
  • cinac
  • cinacului
plural
  • cinacuri
  • cinacurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinag
  • cinagul
  • cinagu‑
plural
  • cinaguri
  • cinagurile
genitiv-dativ singular
  • cinag
  • cinagului
plural
  • cinaguri
  • cinagurilor
vocativ singular —
plural —
cinac (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinac
  • cinacul
  • cinacu‑
plural
  • cinace
  • cinacele
genitiv-dativ singular
  • cinac
  • cinacului
plural
  • cinace
  • cinacelor
vocativ singular —
plural —
cineag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)