3 definiții pentru cinac (pl. -uri)

cinác2 sn [At: ANTIPA, P. 777 / Pl: ~uri și ~áce / E: srb čunak] (Reg) 1-3 Cin1 (2-4).

cinác1 sn [At: H XVII, 276 / V: ~ág, ~neág / Pl: ~uri / E: ns cf cinie1] (Reg) 1 Harnașament al calului Cf ciniele. 2 (Îf ~ag) Mobilier al casei. 3 (Îaf) Obiect. 4 (Îf ~neag) Unealtă.

cinác1 (cinág), cinácuri, s.n. (reg.) 1. harnașamentul calului. 2. mobilierul casei. 3. lucru, treabă.

Intrare: cinac (pl. -uri)
cinac (pl. -uri)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cinac cinacul
plural cinacuri cinacurile
genitiv-dativ singular cinac cinacului
plural cinacuri cinacurilor
vocativ singular
plural