2 definiții pentru chiulangiu (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIULANGÍU, -ÍE, chiulangii, s. m. și f., adj. (Fam.) (Persoană) care în mod sistematic trage chiulul, înșală, se sustrage de la datorie. – Chiul + suf. -angiu. Cf. tc. külâhçi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!chiulangíu (fam.) adj. m., s. m., adj. f., s. f. chiulangíe; pl. m. și f. chiulangíi

Intrare: chiulangiu (adj.)
chiulangiu1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiulangiu
  • chiulangiul
  • chiulangiu‑
  • chiulangie
  • chiulangia
plural
  • chiulangii
  • chiulangiii
  • chiulangii
  • chiulangiile
genitiv-dativ singular
  • chiulangiu
  • chiulangiului
  • chiulangii
  • chiulangiei
plural
  • chiulangii
  • chiulangiilor
  • chiulangii
  • chiulangiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chiulangiu, -ie chiulangie chiulangiu (2)

  • 1. familiar (Persoană) care în mod sistematic trage chiulul, înșală, se sustrage de la datorie.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Chiul + sufix -angiu.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • cf. limba turcă külâhçi
    surse: DEX '98 DEX '09