CAULO- „tulpină, tijă vegetală”. ◊ gr. kaulos „tulpină, tijă a unei plante” > fr. caulo-, engl. id., germ. kaulo- > rom. caulo-. □ ~carp (v. -carp), adj., (despre plante) la care fructele se formează, direct pe tulpină; ~colezie (~colesie) (v. -colezie), s. f., concreștere anormală a tulpinilor la două plante deosebite; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a tulpinii; ~id (v. -id), adj., s. m., 1. adj., În formă de tulpină. 2. s. m., Parte a talului unor plante inferioare, care se aseamănă morfologic cu tulpina plantelor superioare; ~taxie (v. -taxie), s. f., mod de așezare a ramurilor pe tulpină.