6 definiții pentru catifeluță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CATIFELUȚĂ ~e f. 1) Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile ei cu petale mici, catifelate, divers colorate; pansea. 2) Floare a acestei plante. /catifele + suf. ~uță

catifeluță f. 1. panglică de catifea; 2. fir de catifea cu care se coase flori; 3. Bot. specie de viorea cu trei colori (Viola tricolor).

catifelúță f., pl. e (d. catifea). Panglicuță de catifea. Un fel de viorică maĭ mare de diferite colorĭ, cultivată pin grădinĭ (viola tricolor). – În Munt. Mold. i se zice maĭ mult pansea (fr. pensée), ceĭa ce e un barbarizm. În Trans. i se zice Treĭ-frațĭ-pătațĭ.

catifelu sf [At: BARONZI, ap. DA / Pl: ~țe / E: catifele + -uță] 1-6 (Șhp) Catifea (1-3) (fină). 7 Fir de catifea (1) pentru brodat. 8-9 (Șhp) Panglică (îngustă) de catifea (1). 10 (Bot; reg) Trei-frați-pătați (Viola tricolor). 11 (Bot; reg; lpl) Flocoșele (Lychnis coronaria). 12 (Bot; reg) Lipscănoaică.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CATIFELUȚĂ s. v. pansea, panseluță.

catifeluță s. v. PANSEA. PANSELUȚĂ.

Intrare: catifeluță
catifeluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • catifeluță
  • catifeluța
plural
  • catifeluțe
  • catifeluțele
genitiv-dativ singular
  • catifeluțe
  • catifeluței
plural
  • catifeluțe
  • catifeluțelor
vocativ singular
plural